duminică, 17 aprilie 2022

Cel puţin 20 de jurnalişti au fost ucişi pînă acum în Ukraina

 

Pînă în prezent, cel puţin 20 de jurnalişti au fost ucişi în războiul izbucnit la 24 februarie a.c., a informat Uniunea Naţională a Jurnaliştilor din Ukraina pe canalul său Telegram, potrivit BBC.

Instituţia a publicat o listă cu numele lor şi a spus că acestea sînt doar decese confirmate de procuratura generală.

Printre cei care şi-au pierdut viaţa se află un cameraman de la Fox News, Pierre Zakrzewski, care a fost ucis în timp ce transmitea, regizorului american Brent Renaud, care a fost ucis în oraşul ukrainean Irpin. Fotograful ukrainean Maksim Levin, despre care nu mai existau veşti de trei săptămîni, a fost găsit mort după retragerea trupelor Rusiei de pe teritoriul apropiat Kievului, a anunţat preşedinţia ukraineană, potrivit Le Figaro.

Reporteri fără Frontiere consideră că atacurile împotriva jurnaliștilor constituie o crimă de război, iar task force-ul BMTF, specializat în analiza, consultanţa şi trainingul jurnaliştilor în situaţii excepţionale, inclusiv în condiţii de război, consideră că din momentul în care jurnalismul a devenit o armă de război, combatanţii consideră firească eliminarea acesteia de pe linia frontului.

marți, 15 martie 2022

TRIBUTUL DE SÎNGE

 

„Meserie de sinucigași” o denumeşte prietenul meu Cristian Botez, care a văzut cu ochii lui mai multe grozăvii decît o întreagă redacţie de exaltaţi şi panicaţi vopsiţi în culorile peneleului! Jurnalismul de război şi-a luat deja tributul în conflictul din Ukraina.

Fox News a anunţat că jurnalistul său Benjamin Hall, corespondent al Fox News, a fost rănit, în apropiere de capitala Kiev. Anunţul a fost făcut chiar de CEO-ul Fox News, Suzanne Scott. ''Ben este internat în spital şi echipele noastre de pe teren lucrează pentru a colecta informaţii suplimentare, pe măsură ce situaţia se modifică într-un ritm alert'', a declarat directorul general al Fox News, Suzanne Scott, într-un comunicat. Scott a mai precizat că, în momentul de faţă, postul TV dispune de puţine informaţii despre starea jurnalistului. CEO-ul Fox News, Suzanne Scott a mai subliniat că siguranţa echipei de jurnalişti aflată în Ukraina şi în regiunile învecinate este o prioritate pentru postul tv.

''Acesta este un moment serios pentru toţi jurnaliştii care îşi riscă viaţa în fiecare zi pentru a relata din zona de război'', a adăugat oficialul Fox News.

Luni, 14 martie, procurorul general al Ukrainei, Irina Venediktova a anunţat că Benjamin Hall a suferit o fractură fragmentară a membrelor inferioare şi se află la terapie intensivă sub supraveghere medicală. Potrivit acesteia, jurnalistul nu se afla într-o unitate militară atunci cînd a fost grav rănit. Hall relata despre războiul din Ukraina şi despre luptele duse la Kiev, pe care forţele ruse încearcă să-l încercuiască şi să-l captureze de săptămîni întregi. El este tatăl a trei fetiţe mici.

Pe de altă parte, bilanţul persoanelor decedate în urma atacului lansat de ruşi, luni, asupra turnului de televiziune din Rivne a crescut de la nouă la 19 - potrivit unui mesaj postat de televiziunea Suspilne pe contul său de Telegram. Anterior, administraţia regională a raportat că nouă persoane au murit şi alte nouă au fost rănite după ce rachete ruseşti au lovit turnul televiziunii din Rivne şi clădirile administrative din apropierea acestuia. Potrivit şefului administraţiei militare regionale, Vitali Koval, numărul răniţilor a rămas neschimbat. Turnurile ukrainene de televiziune au devenit ţinte legitime pentru armata rusă după ce posturile sale de televiziune au fost cenzurate.

Dar, Brent Renaud, 51 de ani, freelancer american, este primul jurnalist internaţional ucis pe frontul din Ukraina. Poliția din Kiev a anunțat, duminică, că un jurnalist american a fost ucis în zona Irpin, în apropiere de capitala ukraineană. Alţi doi jurnalişti au fost răniţi. Toţi trei se aflau la bordul unui autovehicol în mers, cînd asupra lor s-a executat foc.



joi, 10 februarie 2022

Se reînfiinţează posturile TVR Info şi TVR Cultural

 

# informează un comunicat de presă transmis AGERPRES.



Noua conducere a SRTV, dincolo de alte manevre balcanice în care salariaţii cad de fraieri, arată că are viziune editorială. Greşită, sau nu, dezvoltarea posturilor publice reprezintă o necesitate de grad ZERO. 

“Informarea corectă şi echidistantă, realizarea şi difuzarea de programe educative, culturale şi sociale de calitate sunt parte din misiunea publică a Televiziunii Române, iar decizia relansării celor două canale este un răspuns la creşterea interesului publicului faţă de posturile TV tematice. Decizia Consiliului de Administraţie reprezintă un semnal important pentru dorinţa de dezvoltare a Televiziunii Publice, de conectare la cele mai noi tendinţe în media, prin crearea şi diseminarea conţinutului pe mai multe canale. Într-o societate supusă schimbărilor tot mai accelerate, care se confruntă cu fenomenul global fake-news, este de datoria TVR să îşi mărească oferta de programe informative de calitate, bazate pe o documentare riguroasă, dar şi să aducă arta şi cultura cât mai aproape de telespectatori. Chiar dacă pandemia va fi învinsă, este de aşteptat ca schimbările de comportament pe care le-a adus să persiste şi să genereze modificări de lungă durată în ceea ce priveşte consumul de artă, cultură şi divertisment de calitate”, se afirmă în comunicatul menţionat.

În plus, prin înfiinţarea TVR Info şi TVR Cultural, SRTv urmează să definească mai bine identitatea canalelor TVR 1, TVR 2 şi TVR 3, prin grile predictibile, degrevate de programe impuse de necesităţi de moment, se arată în documentul menţionat.

TVR Cultural s-a lansat în 2002, fiind singurul post de televiziune exclusiv cu profil cultural din România. Emisia a fost suspendată în septembrie 2012, în contextul în care televiziunea publică acumulase la acel moment datorii de circa 140 de milioane de euro.

Postul TVR Info a fost lansat în 2008 cu rolul de a difuza emisiuni informative de interes naţional şi internaţional, iar în 2012 a fost reorganizat şi redenumit TVR News, însă a fost închis în 2015.


Sînt curios cît de tare mă vor da unii cu capul de pereţi dacă voi scrie că digitalizarea posturilor SRR va impune inclusiv o regîndire şi eficientizare a studiourilor teritoriale...

luni, 10 ianuarie 2022

ÎN 2021, BANATUL ÎMPĂRŢIT ÎNTRE RADIO TIMIŞOARA ŞI RADIO REŞIŢA. DUPĂ PRICEPERE!

 

Au venit audienţele valului 3/2021, măsurate de ARA, în perioada 30 august – 12 decembrie 2021, prin IMAS – Marketing şi Sondaje SA şi MERCURY RESEARCH S.R.L. În cadrul cercetării s-a măsurat audienţa posturilor de radio la nivel naţional, urban şi în municipiul Bucureşti, cu erori de eşantionare între 0,9% şi 1,7%. Cam mari, cam nesigure, dar alt instrument de măsură nu avem şi nu este luat în considerare.

În Banat, Radio Timişoara şi Radio Reşiţa îşi împart ascultătorii, de 25 de ani, cum ştiu mai bine, deşi, fizic, cele două posturi cu acelaşi statut, regionale, nu sînt despărţite fizic de mai mult de 100 de km! Radio Reşiţa este destinat, teoretic, ascultătorilor din Caraş-Severin, dar este destul de popular şi în judeţul Arad, judeţ aflat într-o concurenţă istorică cu Timişul şi Timişoara. Avantajul Radio Reşiţa îl constituie puternicul emiţător în FM, instalat pe Semenic, şi care face ca primul post românesc auzit înainte de frontiera cu România să fie Radio Reşiţa şi nu Radio România Actualităţi, de exemplu! Spre comparaţie, emiţătorul FM al Radio Timişoara abia dacă acoperă oraşul capitală a Banatului!

În Caraş-Severin trăiesc şi muncesc, la sfîrşitul anului 2021, 269.551 locuitori, 58.5% în mediul urban şi 41,5% în mediul rural, cu cea mai scăzută densitate de populaţie din regiune, 37,5 locuitori/kmp. Trebuie spus că mai bine de 30% dintre locuitorii “urbani” ai Caraş-Severinului provin tot din mediul rural, părăsit în tinereţe pentru a deveni “omul nou”. Ei au rămas în suflet şi convingere, ţărani urbanizaţi, trecuţi de 50 de ani! Deci, dacă ar fi să construieşti un program de radio, public, ar trebui să ai în vedere, preponderent, ascultători de peste 50 de ani din mediul rural sau oraşe mici, care ascultă muzică nostalgică şi folclor, informaţii utilitare şi poveşti din viaţa propriilor comunităţi!

Sigur, specialiştii vor analiza datele obţinute, în zilele urmăoare. Cine doreşte să ţină cont de ele, ţine, cine nu, nu! Cine înţelege că face radio pentru ascultător şi public şi nu pentru propriul orgoliu, e ok, cine nu, face lucruri iar, şi iar, şi iar! Cine înţelege că on-air şi on-line RADIOUL ESTE VOCEA ASCULTĂTORULUI, bine, cine nu rămîne cu impresia că vocea personală este cea mai importantă şi se citează singur, ca din clasici, ori de cîte ori are ocazia. Că dacă nu vorbim noi despre noi, cine să vorbească...

Experienţa personală mi-a confirmat faptul că dacă eşti consecvent şi cinstit, audienţa creşte! Sigur, am demonstrat acest lucru din vara lui 2019 pînă la începutul lui 2021, cînd am stricat rînduielile în programele Radio Reşiţa.

Dar, pentru că vorbeam de audienţele din Valul 3/2021… La nivel NAŢIONAL, Radio Timişoara a înregistrat 192.800 de ascultători, adică 1,3 cotă de piaţă, în timp ce Radio Reşiţa a înregistrat 125.600 de ascultători, cu o cotă de piaţă de 0,6. În URBAN, Radio Timişoara are 103.500 de ascultători, cu o cotă de piaţă de 1.1, iar Radio Reşiţa 71.100 ascultători, cu o cotă de piaţă de 0,6. Situaţia se repetă în mediul RURAL acolo unde Radio Timişoara are 89.400 de ascultători şi o cotă de piaţă1,5, iar Radio Reşiţa 54.600 ascultători şi o cotă de piaţă de 0,7. Ca o concluzie a Valului 3, putem spune că Radio Timişoara este cel mai ascultat post de radio din Banat! Sigur, lucrurile stau la fel de ani de zile, doar că diferenţele între cele două posturi sînt altele. De exemplu, Valul 3, 2019: Radio Timişoara – 242.300 de ascultători şi 1,3 cotă de piaţă, Radio Reşiţa – 154.200 ascultători şi 1,0 cotă de piaţă. În 2020, acelaşi Val3: Radio Timişoara – 167.200 ascultători şi 0,8 cotă de piaţă, iar Radio Reşiţa – 142.800 ascultători şi o cotă de piaţă egală, de 0,8! În cifre absolute, putem spune că Radio Reşiţa a pierdut într-un singur an, între decembrie 2020 şi decembrie 2021 – 17.200 de ascultători care au migrat, în cea mai mare parte, spre Radio Timişoara!

Păstrînd comparaţia, pe Valul 3, Radio Reşiţa a pierdut constant, în timp ce Radio Timişoara a crescut constant. În URBAN, în 2019, Radio Timişoara a avut 111.200 ascultători şi o cotă de 1,0, în 2020 90.500 ascultători şi o cotă de piaţă de 0,7%, iar în 2021, 103.500 ascultători şi o cotă de piaţă de 1,1%. Radio Reşiţa a înregistrat 82.700 de ascultători şi o cotă de piaţă de 1,0% în 2019, 78.900 ascultători şi 0,7% în 2020 şi 71.100 ascultători şi 0,6% în 2021. Şi aici, Radio Reşiţa a pierdut, într-un an, 7.800 de ascultători.

Aceeaşi discuţie, pe Valul 3, în RURAL. În 2019, Radio Timişoara are 131.100 de ascultători şi o cotă de piaţă de 1,7%, în 2020: 76.700 ascultători şi o cotă de 1,0%, iar în 2021 – 89.400 ascultători şi o cotă de 1,5%. Radio Reşiţa are, în 2019, 71.500 de ascultători şi o cotă de piaţă de 1,0%, în 2020 – 64.000 de ascultători şi o cotă de 1,0%, iar în 2021 – 54.600 ascultători şi o cotă de 0,7%, adică, o pierdere de 9.400 de ascultători!

Sigur, cifrele şi procentele prezentate sînt comparabile în cei 3 ani. Totuşi, scăderea constantă a audienţei Radio Reşiţa se înregistrează pe tot parcursul anului 2021, odată cu reluarea vechilor metehne. În timp ce Radio Reşiţa scade constant, Radio Timişoara creşte constant, mai ales după eliminarea emisiunii de muzică populară, de dimineaţă. Dacă pe NAŢIONAL, Radio Reşiţa înregistra, în valul 1 – 151.400 de ascultători şi o cotă de 0,8, în valul 2 a atins 140.600 ascultători şi o cotă de 0,7, iar în valul 3 – 125.600 şi o cotă de 0,6. Adică, a pierdut într-un an calendaristic 25.800 de ascultători! În acest interval, Radio Timişoara a obţinut: 207.500 ascultători şi o cotă de 0,9, în valul 1, 209.300 ascultători şi o cotpă de 1,1 în valul 2 şi 192.800 ascultători şi o cotă record de 1,3% în valul 3 din 2021!

În URBAN, situaţia este asemănătoare: Radio Reşiţa avînd: 83.900 ascultători şi o cotă de 0,7% în valul 1, 71.800 ascultători şi o cotă de 0,6% în valul 2 şi 71,100 ascultători şi 0,6% cotă în valul 3. Adică, 12.800 de ascultători din mediul urban au ales să NU mai asculte Radio Reşiţa în decurs de un an, 2021! Pentru Radio Timişoara, situaţia în 2021, în URBAN, este următoarea: 112.800 ascultători şi o cotă de 0,8% în valul 1, 96.900 ascultători şi o cotă de 0,9 în valul 2 şi 103,500 ascultători şi o cotă de 1,1% la sfîrşitul anului!

În RURALul anului 2021, situaţia este identică: Radio Reşiţa scade, în timp ce Radio Timişoara creşte! În valul 1, Radio Reşiţa are 67.500 ascultători şi o cotă de 1,0%, în valul 2 – 68,800 ascultători şi o cotă de 0,8, iar în valul 3 – 54.600 ascultători şi o cotă de 0,7! Adică, cifrele îndică o pierdere de 12.900 ascultători! Pentru Radio Timişoara, situaţia anului 2021 este: 94.700 ascultători şi o cotă de piaţă de 0,9% în valul 1, 112.400 ascultători şi o cotă de 1,6% în valul 2 şi 89.400 ascultători şi cotă de 1,5% în valul 3/2021.

Cîteva detalii organizatorice: în studiourile teritoriale ale SRR managerii sînt cei care proiectează grila de programe după o discuţie, teoretic, cu redactorii şefi şi cu jurnaliştii postului. Într-o grilă de programe existentă, poţi doar să modifici stilul de abordare al subiectelor şi ponderea acestora, să filtrezi şi să foloseşti vocile cele mai faine pe care le ai la dispoziţie pentru a face din radioul public, cu adevărat un prieten. Asta s-a întîmplat din primul trimestru al anului 2019, valul 1, cînd am încercat să ne întoarcem la ascultătorii tradiţionali ai postului, să ne ferim de excese şi să ne folosim de bunul simţ moştenit. Unii! Aceste mici reglaje au făcut ca: de la 144.900 de ascultători la nivel naţional, lăsaţi de managerul de top al radioului românesc, să creştem – doar prin bun simţ! - la 178.300 de ascultătoi în trimestrul I al anului 2019, în valul 1, adică am recuperat 33.400 de ascultători! Am crescut, de asemenea, cu 19.200 de ascultători în mediul urban şi 14.100 ascultători în mediul rural!

Şi pentru că vorbeam de voci, vocabular şi ştiinţa de a fi prietenos, mai am un exemplu: Matinalul realizat de Ovidiu Babolea, în 2019, a avut un Daily Reach de 110.500 de ascultători, mai mult cu 13.700 de ascultători, decît matinalul din 2020 realizat de un alt lucrător media impus de managerul de top al radioului românesc! Alte referinţe: pe URBAN, matinalul lui Babolea avea 61.400 de ascultători, faţă de 59.100 sau, mai exact, în URBANUL COMERCIAL (cu public tînăr, pînă în 49 de ani!, după care aleargă toţi cofetarii de radio din România!), Ovidiu Babolea a înregistrat un Daily Reach de 31.700 ascultători, cu un Market Shere de 0,8%, în timp ce salariatul SRR din 2020 a prins doar 19.500 (!) de ascultători, cu 0,4% Market Shere. Sau, în Urban Naţional Comercial, Ovidiu Babolea captează pe frecvenţele Matinalului, 59.200 de ascultători, cu 0,9% Market Shere, în 2019, în timp ce în 2020, utilizatorul microfonului impus de managerul de top din radioul românesc prindea doar 33.500 de ascultători, cu 0,4% Market Shere!

Şi pentru că cifrele obosesc pe toată lumea, dar ne arată o realitate necosmetizată, am să mai spun că reţeta de programe pe care am mers în valul 2 de audienţă din 2020, ultimul pe care l-am gestionat, a înregistrat 180.600 de ascultători (record absolut la Radio Reşiţa!), în timp ce valul 2 din 2021 măsura doar 140.600 de ascultători. Adică, o diferenţă de fix 40.000 de ascultători, care nu mai sînt pe 105,6 FM!

Acestea sînt datele communicate de ARA pentru cele două posturi publice ale Societăţii Române de Radiodifuziune care-şi împart acelaşi teritoriu. Caz unic în România şi în SRR. E ca şi cum, Radio Oltenia Craiova ar împărţi teritoriul cu Radio Caracal sau Radio Iaşi cu Radio Botoşani…

joi, 6 ianuarie 2022

MINISTERUL ADEVĂRULUI?

 

Distinsul colonel Ion Petrescu semnalează un interesant articol din The Telegraph referitor la războiul psihologic în care sîntem implicaţi cu toţii. Prima reacţie este: da, un model de urmat! Apoi, stai şi te întrebi dacă această instituţie a adevărului nu are şi alte scopuri, altele decît cele declarate, de luptă împotriva duşmanului comun planetar: Rusia, China şi Iranul...

The Telegraph scrie că “Suedia a lansat o nouă agenție dedicată apărării țării împotriva dezinformării, propagandei și războiului psihologic, ca parte a eforturilor sale de a aduce apărarea militară și civilă înapoi la nivelurile Războiului Rece.

Deschiderea oficială a Agenției Suedeze de Apărare Psihologică a avut loc în aceeași zi în care președintele Finlandei, Sauli Niinistö, a acuzat Rusia că „contestă suveranitatea mai multor state membre UE, inclusiv Suedia și Finlanda”, cerînd garanții de securitate, care să excludă „deplasarea ulterioară a NATO către est”.

„Dezinformarea este o amenințare la adresa democrației suedeze, a factorilor noștri de decizie și a independenței noastre”, a declarat ministrul de interne al Suediei, Mikael Damberg, la o conferință de presă din octombrie, în care a anunțat numirea lui Henrik Landerholm, fost vicecancelar al Universității Suedeze de Apărare, ca șeful agenției. La conferința de presă, dl. Damberg a spus că prima mare sarcină a agenției ar fi să protejeze alegerile din Suedia de tipul de campanii de influență organizate împotriva campaniilor electorale rezidențiale din SUA, în 2016 și 2021.

După numirea sa, domnul Landerholm a numit Rusia, China și Iran drept trei țări cunoscute pentru a organiza campanii de dezinformare împotriva Suediei, adăugînd că propaganda a fost adesea menită pur și simplu pentru a semăna diviziune în societate și a submina încrederea în autorități.

Cei 45 de angajați ai agenției vor lucra atît cu Forțele Armate Suedeze, cît și cu elemente ale societății civile, precum mass-media, universitățile și guvernul central, pentru a consolida apărarea psihologică a țării, a spus dl Landerholm. „Prima parte a jobului este analiza amenințărilor, a doua este evaluarea vulnerabilității societății suedeze la diferite tipuri de influență, iar a treia este de a construi reziliența în societate”, a spus el.

Un studiu care urmează să fie publicat în curînd, pentru Agenția pentru Contingențe Civile (MSB) din Suedia, a constatat că pînă la 10% dintre suedezi citesc articole de la Sputnik News, agenția internațională de propagandă a Rusiei. Sputnik în Suedia tinde să ridiculizeze țara pentru pozițiile sale cu privire la feminism și problemele LGBT, să-și prezinte guvernul și instituțiile ca fiind slabe și incompetente și să minimizeze amenințarea din partea Rusiei, în încercarea de a descuraja aderarea la NATO.

Agenția se va strădui să găsească un echilibru între protejarea împotriva propagandei și încercarea de a controla informațiile disponibile publicului, a spus el. „Acesta nu este Ministerul Adevărului sau un Comitet Informațional de Stat, așa cum am avut în timpul Războiului Rece”, a spus el. „Vrem să protejăm libertatea de opinie în țara noastră”.”

ECHILIBRU, acesta este cuvîntul de bază care face diferenţa între normalitate şi nebunie!


luni, 3 ianuarie 2022

VEŞTI PROASTE DINSPRE MEDIA


 

Anul a început sub semnul restricţiilor, pentru mass-media care renunţă la principala misiune, aceea de a atrage atenţia puternicilor zilei, de frică, sau exagerează propriile probleme pentru a atrage atenţia asupra tirajelor în scădere. Veştile proaste sînt peste tot, fie în Orientul îndepărtat, Mijlociu sau, aici, la botul calului dîmboviţean.

Site-ul de ştiri din Hong Kong CitizenNews a anunţat duminică seara că îşi va înceta activităţile pentru a asigura siguranţa tuturor, la trei zile după ce poliţia a percheziţionat un alt site de ştiri independent acuzat de răzvrătire, informează AFP, preluată de Agerpres.

CitizenNews, un site de ştiri nepartizan, finanţat de utilizatori, fondat în 2017 de un grup de jurnalişti cu experienţă, este unul din cele mai populare instituţii de ştiri online din Hong Kong, cu peste 800.000 de abonaţi pe reţelele sociale.

În cursul anului trecut, CitizenNews a angajat mai mulţi jurnalişti din alte mass-media, întrucît autorităţile şi-au înăsprit controlul asupra presei.

Hong Kong Radio Television a intrat sub controlul liderilor pro-guvernamentali, în timp ce ziarul Apple Daily, pro-democraţie, acuzat că reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale, a fost forţat să se închidă.

La sfîrşitul zilei de duminică, CitizenNews a anunţat cu inima grea că îşi va înceta activitatea marţi şi că site-ul său va fi închis mai tîrziu.

Din păcate, nu ne mai putem strădui să ne transformăm convingerile în realitate fără temeri, din cauza schimbării drastice a societăţii în ultimii doi ani şi a mediului jurnalistic care se deteriorează, potrivit unui comunicat.

Patru din fondatorii CitizenNews sînt foşti preşedinţi ai Asociaţiei Jurnaliştilor din Hong Kong.

China şi-a întărit controlul asupra Hong Kong-ului după protestele masive şi adesea violente pro-democraţie în 2019, inclusiv prin reprimarea presei locale.

Poliţia a făcut miercuri o percheziţie în redacţia site-ului de ştiri StandNews, care a anunţat că se va închide cîteva ore mai tîrziu.

În Orientul Mijlociu, ziarul israelian Jerusalem Post a anunţat luni că site-ul său web a fost spart, un incident pe care l-a calificat drept o ameninţare pentru Israel, transmite Reuters.

În loc să afişeze pagina principală de ştiri, pe site-ul web a apărut o ilustraţie ce părea să amintească de generalul iranian Qassem Soleimani, asasinat într-un atac cu drone în Baghdad în aceeaşi zi, în urmă cu doi ani.

Ilustraţia prezenta un obiect în formă de rachetă pornind dintr-un inel cu piatră roşie purtat pe degetul unui pumn strîns, o referire la un inel distinctiv, pe care îl purta Soleimani. Alăturat se putea citi următorul text, în engleză şi ebraică:'Sîntem aproape de voi acolo unde nu vă gîndiţi'.

The Jerusalem Post, cotidian israelian de limbă engleză, a informat pe Twitter că lucrează pentru a rezolva problema.Sîntem conştienţi de piratarea site-ului nostru web, alături de o ameninţare directă (la adresa) Israelului.

Aplicaţia mobilă a publicaţiei nu părea să fie afectată, iar alte site-uri de ştiri israeliene importante funcţionau normal.

Aceleaşi veşti proaste şi dinspre România: presa autohtonă nu este atacată de nimeni şi nimeni nu doreşte să o suprime. Semna că are un comportament de frecţie la un picior de lemn!